Cum scapi de procrastinare?

Ce e procrastinarea? Vezi aici Ești un procrastinator?

Oamenii cu așteptări modeste de la viață procrastinează mai mult. Unii procrastinează în legătură cu temele școlare, cel mai probabil pentru că le consideră dificile, alții în legătură cu sănătatea lor, de exemplu cu începerea unui program de exerciții fizice, sau de hrănire mai echilibrată, asta pentru că nu sunt siguri că îl pot duce la bun sfârșit. Șomerii procrastinează în privința căutării unei slujbe, pentru că sunt descurajați de șansele de a fi angajați. Acești oameni, în timp, tind să creadă că vor fi pe veci neajutorați, fie pentru că au avut o primă slujbă care nu le-a adus succes, fie pentru că au avut o copilărie dură marcată de reguli stricte, impuse de familie sau de colegii de clasă, fie din alte motive. Deseori interiorizăm fixațiile dobândite în copilărie și le purtăm în noi mult timp după ce am plecat de acasă sau am părăsit curtea școlii. Percepția de sine învățată, devine astfel o profeție care se autoîmplinește. Așteptându-ne la eșecuri, le transformăm în certitudini. Ne ferim să facem schimbări și să ne străduim cu adevărat, iar rezultatul este și mai multă procrastinare.

Cum scăpăm de procrastinare? Stabilindu-ne obiective!

Fixarea de obiective, este cea mai bună soluție pentru combaterea procrastinării. Faceți din țelurile pe care vi le-ați propus, obiective cât mai provocatoare și mai pline de semnificație. Veți crește asfel motivația.

Etape în stabilirea obiectivelor, propuse de Piers Steel, doctor în Psihologie, cercetător și procrastinator  (https://procrastinus.com/)

„1. Reprezentați-vă obiectivele în termeni specifici, pentru a ști cu certitudine când anume vă propuneți să le atingeți. Ce anume trebuie să faceți în acest sens și până când? Inlocuiți „a face decontul de cheltuieli” cu „a strânge toate chitanțele, a le pune în ordine și a le înregistra până mâine la prânz”.

  1. Impărțiți obiectivele pe termen lung într-o serie de obiective pe termen scurt. Referitor la sarcinile deosebit de dificile, începeți prin a vă stabili un miniobiectiv pentru a elimina tensiunea motivațională de suprafață. De exemplu, dacă vă fixați ca scop parcurgerea primelor pagini dintr-o lectură obligatorie, foarte probabil veți sfârși prin a citi întregul text.
  2. Structurați-vă obiectivele în deprinderi cu desfășurare regulată, la același timp și în același loc. Predictibilitatea vă este aliatul de nădejde, deci luați un creion și notați-vă în program sarcinile recurente. Mai bine chiar, folosiți un marker permanent J.”

Inspirat din cartea „Arta de a (nu) pierde timpul”, de Piers Steel, doctor în Psihologie, cercetător, procrastinator 🙂

Aveți nevoie de ajutor în lupta cu procrastinarea? Sunați la 0736.281.810. Prin intermediul Asociației „Vreau să trăiesc liber”, beneficiați de consiliere gratuită. Succes!

Ai nevoie de un partener?

 

Vrei să pornești pe un drum nou și îți lipsește curajul? Ai nevoie de un partener? Eu sunt omul potrivit. Sună la 0736.281.810 chiar acum.

Consilierul pentru dezvoltare personală, lucrează cu persoane sănătoase din punct de vedere psihic, oferind cadrul și suportul util pentru a explora și depăși diverse stări sau situații ce impiedică evoluția personală și/sau profesională.

Așa cum te îngrijești de fizicul tău mergând la stiliști, saloane, îmbrăcând cele mai frumoase și mai moderne haine, așa trebuie să ai grijă și de psihic. Sunt momente în viață când singur nu poți merge mai departe, ai nevoie de îndrumare, de încurajări, ai nevoie să-ți clarifici anumite lucruri pentru a lua decizii. Simți că ceva nu merge bine în viața ta? Ai vrea să schimbi ceva și nu știi ce? Hai să facem împreună un plan de dezvoltare pentru tine. Il ai deja dar te-ai oprit la Acțiune? Asta e partea cea mai grea din tot planul. Majoritatea avem nevoie de un însoțitor indiferent de drumul pe care pornim. Dacă vrei, pot fi eu partenerul tău în acest proces de schimbare pe care trebuie să îl faci. Curaj, nu e greu! Sună chiar acum la 0736.281.810 pentru o programare, sau scrie un e-mail pe rusalexandramagdalena@gmail.com. Succes!

Rămâi autentic

De ce vrei să pari altfel decât ești? De ce tendința asta de a fi ca ceilalți sau dacă se poate și mai și? Ca să fii nefericit? Treaba ta. Eu vreau să fiu bine. Si dacă asta presupune să renunț la o parte din viața mea de până acum am s-o fac. Am să la în urmă oameni, preocupări, lucruri și am să fac ce simt. E simplu, am trceut de prima tinerețe, nu mai trebuie să mă lupt cu nimeni și cu nimic, nici măcar cu mine, lucrurile îmi sunt foarte clare. Dar ce faci tu care ai 20 sau 30 de ani? Incă mai vrei să dovedești că poți, că ești bun și că ai valoare. Si dacă vei reuși va fi cu ce preț? Va fi pentru că ai vrut tu sau pentru că au vrut alții? Copila mea iubește animalele, natura libertatea și am ajuns la concluzia că cel mai potrivit pentru ea când va fi mare ar fi să aibă o fermă. Dar când colegii ei vor să fie designeri, avocați, doctori și nu mai știu ce, ea parcă dă înapoi. Cum să spună că vrea să fie fermier? Nu dă bine. Si atunci ce face? Alege și ea o meserie la modă. Apoi la 40 de ani când va avea maturitatea și înțelepciunea necesară renunță la tot și își urmează visul. De ce să pierzi 20 de ani din viață? Mai bine găsești o soluție de compromis. Un consilier vocațional te poate îndruma. Noi am găsit ca variante meseria de psiholog, terapia cu animale, sau o pensiune pe lângă care să funcționeze o fermă și atunci nu va mai fi fermier, va fi femeie de afaceri :). E greu să-i convingi pe tineri că pasiunile lor și locurile unde ei se simt liberi vor rămâne aceleași pe veci. Dacă ai crescut în pădure, niciodată un oraș aglomerat și un zgârie nori nu va fi locul tău.

M-a fascinat întotdeauna focul, mi-e dragă murea, grădina bunicilor avea gard din mure, mirosul și căldura laptelui proaspăt muls mi-e impregnat în nări, îmi plac caprele, oile, mirosul de fân. Aveți grijă unde vă creșteți copiii. Dacă vreți să facă carieră prin birouri nu-i creșteți cu animale, nu-i duceți în natură, țineti-i în casă, puneți-i să citească, să se joace pe computer, să privească la televizor. Dacă veți sta cu ei mai mult pe-afară decât la mall, i-ați pierdut :). Li se impregnează natura în toți porii și e ca un drog, nu mai pot trăi fără ea, sau pot, dar fără bucurie.

E plină lumea de oameni cu anxietăți, anxietăți de toate felurile. De ce crezi? Pentru că se luptă să pară ce nu sunt. Omul e un sistem dinamic, are o anumită cantitate de energie la dispoziție și dacă marea majoritate și-o consumă pentru a fi fals, pentru a ascunde lucruri, sentimente, nu-i mai rămâne suficientă pentru a produce bucuria. Frica, anxietatea, depresia, nu au nevoie de energie ca să apară, dar ele se hrănesc cu ea. Si odată instalate, devorează tot, așa că drămuiește-ți energia în așa fel încât să rămană destulă pentru bucurie. Uneori trebuie să fii puțin egoist, așa ai fost construit, nu e nimic neobișnuit. Decât să se spună despre tine că ești deprimat, mai bine că ești rău. Dacă e cu măsură, poți fi și rău câteodată. Mai bine decât anxios. Fii autentic și vei fi bine!

 

 

Vrei să plângi, dar nu ai un umăr?

In 45 de ani, am plâns de multe ori. Si de cele mai multe ori nu pe acel umăr pe care este recomandat să o faci, pentru că nu l-am avut. Stau și mă întreb dacă chiar îmi trebuia unul. Si răspunsul este Da. Oamenii plâng pe umărul mamei cel mai adesea, eu nu am făcut asta niciodată și nici nu voi putea să o fac. Al copilului e prea mic încă, partenerul de viață nu are umăr. Si atunci mă descurc fără. De ce ajung oamenii într-un moment al vieții să fie singuri? Oamenii se schimbă, evoluează, pornesc pe căi greșite sau nu. In drumul ăsta al lor pierd oameni, oameni al căror umăr a contat cândva. Oamenii au nevoie de oameni. Singur nu poți fi fericit pentru că nu ai fost creat astfel. Dar tu vrei oameni ca tine. Unde să-i găsești? Nu ai unde, pentru că nici măcar nu știi ce cauți.

Incearcă să te cunoști, să înțelegi ce-ți face bine și ce nu. Cândva acceptai pe oricine, să fie doar veselie în jur, să se râdă mult și zgomotos și dacă se poate să fie cineva care să te provoace. Acum nu mai vrei zgomot, vrei liniște, dar nu deplină. Vrei oameni lăngă tine dar care să tacă dacă se poate. Să te țină de mână și să meargă alături, fără să știți neapărat unde mergeți. Să citiți împreună, să faceți lucruri, dar în liniște, să fie doar acolo.

Valorile tale sunt libertate, implicare, altruism, frumusețe, natură.

 

 

Ai nevoie de oameni care împărtășesc aceleași valori. Oameni cu care să faci drumeții, cu care să dăruiești, să te implici, să admiri frumosul și să respiri natura. Dar care să tacă.

Așa că, de vrei să plângi dar nu ai umăr, poți alege să nu o faci, să ieși în natură, să te simți liber și să admiri frumosul, poți merge la dăruit pentru că îți place să te implici si să fii altruist sau dacă chiar vrei să plângi poți alege umărul unui preot sau al unui consilier psihologic. Sună-mă pe mine și eu te voi îndruma 0736.281.810.

Magdalena  

Ești conștient de valorile tale?

Tu știi ce contează cu adevărat pentru tine? Care sunt valorile tale? Vei fi tentat să spui Da. Eu am fost surprinsă să constat că nu îmi era foarte clar, dar după acest exercițiu cred că știu. Iți propun să îl faci chiar acum.

Recunoscându-ți valorile vei putea să acționezi în comuniune cu ele. Vei ști ce te face cu adevărat fericit, care este sensul vieții pentru tine, ce te mulțumește și ce te face să te simți împlinit. Identificarea valorilor tale te va ajuta să îți modifici stilul de viață și să acționezi în concordanță cu acestea. Mai jos este o listă cu valorile cele mai frecvente, dar se poate ca una sau mai multe din ale tale să nu se regăseasca aici. Pe măsură ce le citești scrie-le pe hârtie pe cele care crezi că fac parte din tine. Dacă la final sunt prea multe, mai taie din ele până ajungi la 5. Acelea afișează-le pe perete în biroul tău, măcar odată pe zi citește-le și vezi dacă ai acționat în concordanță cu ele. Dacă răspunsul e Nu, fă ceva în sensul ăsta, nu mai amâna.

Valori: Acceptare, Realizări, Avansare și promovare, Aventură, Afecțiune, Altruism, Conștientizare, Frumusețe, Provocare, Schimbare, Comunitate, Compasiune, Competență, Competiție, Completare, Cooperare, Colaborare, Tară, Creativitate, Design, Diversitate, Cunoașterea mediului, Securitate economică, Educație, Eficacitate, Eficiență, Eleganță, Divertisment, Iluminism, Egalitate, Etică, Excelență, Incitare, Obiectivitate, Faimă, Fericirea familiei, Ritm alert, Libertate, Prietenie, Distracție, Grație, Armonie, Sănătate, Ajutorarea altora, Implicarea în societate, Onestitate, Umor, Imaginație, Dezvoltare, Independență, Influențarea altora, Armonie interioară, Inspirație, Integritate, Intelect, Implicare, Cunoaștere, Conducere, Invățare, Loialitate, Splendoare, Măiestrie, Munca, Bani, Mister, Natura, Sinceritate, Pace, Exprimare personală, Dezvoltare personală, Planificare, Joaca, Plăcere, Putere, Intimitate, Puritate, Calitate, Strălucire, Recunoaștere, Relaționare, Religie, Reputație, Responsabilitate, Risc, Siguranță și securitate, Respect de sine, Sensibilitate, Senzualitate, Seninătate, Sexualitate, Rafinament, Spiritualitate, Stabilitate, Succes, Statut, Unitate, Varietate, Bogăție.

Iată ce am pus eu pe peretele meu

 

Vrei un copil fericit?

Cu siguranță vrei. Va trebui atunci să fii atent la acești cinci factori, de care depinde fericirea lui: Emoții pozitive, Implicare, Relaționare, Sensul vieții și Realizare.

Ce înseamnă  acești factori și cum îi recunoaștem la copilul nostru?

      Emoțiile pozitive sunt componente care alcătuiesc fericirea și starea de bine. Când copilul nostru simte emoții pozitive? Atunci când se bucură, când este stimulat intelectual și când poate fi creativ. Cum se manifestă? Chiuie, râde zgomotos. O face mereu când se  joacă în noroi (dacă îl lași, si te sfătuiesc să o faci), când construiește oameni de zăpadă, se bulgărește, se dă cu sania pe derdeluș sau schiază. Trăiește emoții pozitive întotdeauna când se simte liber. Tot emoții pozitive sunt și zâmbetele de satisfacție din momentul în care a încheiat un lego, un puzzle sau o problemă mai dificilă. Emoțiile pozitive sunt extrem de benefice, ele stimulează imaginația. Cănd copilul se bucură de ceea ce face este mai perseverent în fața provocărilor, este mai spontan, găsește mai ușor soluții. Emoțiile pozitive le pot anula pe cele negative. O zi stresantă de școală cu un test dificil la matematică va fi uitată mai ușor dacă este urmată de o activitate care îi aduce bucurie copilului, o excursie în natură, o ieșire în parc cu prietenii, un meci de fotbal sau orice altă activitate plăcută.

      Angajamentul, un alt factor extrem de important. Indrumați-va copilul spre activități care să presupună dedicare: dans, sport, pictură, cântatul la un instrument, construirea de puzzle-uri, orice i se potrivește și face cu plăcere.  Copiii au nevoie să fie angajați total, au nevoie să atingă maximul dezvoltării intelectuale și emoționale, au nevoie de concentrare și efort. Nu-l întrerupeți pe copil dacă crează, indiferent că desenează, se joacă pe computer, sau repetă la vioară, pentrul el sunt activități importante și are nevoie de atenție și concentrare maximă. Evident exemplul tău ca părinte este grăitor. Dacă va vedea pe chipul tău plăcerea pe care o resimți alergând, cântând la vioară sau citind, este foarte probabil să se simtă atras și să încerce și el. Dacă îi place va persevera, dacă nu, va căuta altceva.

      Relaționarea. Copilul are nevoie atât de relații de lungă durată cum sunt cele cu membrii familiei și cu anumiți prieteni cât și de relatii de scurtă durată cu colegi, sau alte persoane pe care le cunosc în anumite împrejurări de viață. Contactul cu ceilalți copiii le produce bucurie. E mai greu să te bucuri de unul singur. De asemenea copiii comunică mai bine cu persoane de vârsta lor, decât cu adulții.  Părinții trebuie să-i ]ncurajeze să stabilească relații de lungă durată, să fie prieteni buni și devotați. Cei care au un cerc de prieteni stabil, vor fi bune exemple pentru copiii lor.

      Sensul vieții. Copilul are nevoie să simtă că este iubit și are nevoie să iubească. Simte astfel că viața are un rost. Are nevoie de credință, are nevoie să creadă că este protejat de cineva puternic, cum este Dumnezeu și că rugăciunile lui sunt ascultate. Copilul trebuie să înțeleagă că nu trăiește doar pentru el. In acest sens este extrem de util voluntariatul, implicarea lui în activități de ajutorare a bătrânilor, a copiilor sărmani, a oamenilor străzii, implicarea în acțiuni de ecologizare, de împădurire, sau orice alte activități de acest gen. Un părinte implicat va fi un bun model pentru copil, satisfacția părintelui în urma acestor acțiuni, vizibilă prin reacții, va fi un imbold pentru el, își va dori să simtă ce simte părintele.

      Realizări. Este important să-l înveți pe copilul tău să-și fixeze obiective, evident la început de dimensiuni mici, cum ar fi cititul unei cărți pe săptămână, sau cititul zilnic timp de o oră,  rezolvarea a 10 probleme de matematică pe săptămână, cunoașterea tuturor capitalelor Europei sau altele. Realizarea acestor obiective ajută la formarea stimei de sine, aduce satisfacții și împliniri, îl determină să aibă încredere în el. Chiar dacă se întâmplă să nu atingă un obiectiv, cum ar fi câștigarea unui concurs, asta îl va stimula și va persevera pentru a-l câștiga pe următorul. Stabilirea obiectivelor și depunearea efortului pentru realizarea lor sunt factori la fel de importanți ca și realizarea acestora.

Identifică atât la tine cât și la copil acești 5 factori și vezi la care mai ai de muncit. Dacă vei ține cont de ei, copilul tău nu va fi doar un supraviețuitor, va fi o ființă care chiar trăiește din plin.

Ai văzut cât de simplu e să ai un copil fericit? :). Dacă nu te descurci, sună la 0736.281.810 și te ajut eu.

Sursa de inspirație http://www.gostrengths.com/whatisperma/

Imi permit să fiu urâtă

Mereu mi-a plăcut să fiu frumoasă. Mai mult decât înțeleaptă. Am ajuns în sfârșit la momentul în care îmi permit să fiu urâtă. Si asta pentru că am realizat că pentru mine mai important decât orice altceva este Libertatea. Inclusiv libertatea de a-mi spăla părul când vreau chiar dacă nu mi-l pot aranja la fel de bine ca și coafeza mea. Părul meu arată rău, dar eu mă simt bine, pentru că în sfârșit pot să simt ploaia. Femeile care își întind părul cu peria sau cu placa știu ce spun :). Mereu va rămâne frumusețea una dintre valorile mele, dar primează libertatea.

In timp ce scriam am fost întreruptă de vizita unui bărbat tânăr și am realizat totuși că am fost nemulțumită de faptul că părul meu nu stătea perfect ca de obicei și nu am putut să fac o impresie bună. Părerea mea, pentru că lui i s-a părut în regulă totul. Deci n-o să treacă niciodată :).

Un aspect demn de luat în seamă în toată povestea asta este faptul că oamenii percep lucrurile diferit. Ce mie nu mi se pare în regulă, pentru altii poate să însemne frumos. Imi aduc aminte de vremea când eram blondă, toată lumea spunea că nu îmi stă bine dar mie îmi plăcea ce vedeam în oglindă. V-am dat un exemplu personal, dar poate fi extrapolat la o problemă de viață de-a voastră. Si ce trebuie să înțelegem? Că aspectul exterior contează si e important atâta vreme cât și interiorul arată bine. Că ceea ce vedem noi este diferit de ceea ce văd alții chiar dacă privim același lucru. Că nu de creme antirid avem nevoie ci de bunătate, altruism, compasiune. Sau poate tu ai nevoie de altceva. Idea e să afli la timp ce te împlinește. pentru nimeni nu e totul perfect, doar că unora le e mai clar ce vor de la viață și găsesc mai ușor calea spre adevăr, spre propriul adevăr. Ceilalți au nevoie de îndrumare, iar eu sunt aici pentru ei. 0736.281.810