Tu, faci cum vrei

Mure, mentă și gerbera, într-o găleată cu apă. Arată bine, vor zice unii. Ce mare lucru, vor exclama alții. Cu indiferență vei privi imaginea, tu, poate. Reacții diverse, oameni cu stări diferite. Pentru mine, e o poveste, e fericire, liniște, împlinire. Alergăm mereu de ici colo după frumos, după bine, după plăcere. Găsim sau nu găsim, depinde de mulți factori. Important e ca atunci când avem o stare de bine, să rămânem cât mai mult în ea. Să ne oprim și să ne bucurăm. Să conștientizăm unicitatea momentului, efemeritatea lui și să-l prelungim cât mai mult. Dacă ne grăbim să trecem la următorul, n-am făcut nimic. Va dura poate mult până îl vom găsi, vom fi tentați să renunțăm la căutare și oricum la ce folosește dacă nu ești capabil sa te încarci din binele, frumosul și plăcerea care îți ies în cale. Să devenim mai conștienți de ce avem în jurul nostru ne-ar fi de mare ajutor.

Respirăm și considerăm acest lucru firesc. Unii încetează să o mai facă, zicem „vai săracul, ce păcat”, și poate o zi, două, suntem mai recunoscători, mai buni și mai blânzi pentru că am fost mai norocoși. Apoi o luăm din nou la fugă, o fugă nesănătoasă, căci la propriu nu ne facem timp să fugim, avem nevoie de bani pentru lucruri și trebuie să muncim. O scuză puerilă, nu-ți folosesc la nimic hainele, bijuteriile, mașinile, dacă nu ești sănătos. Dar tu faci cum vrei. Eu am înțeles cât de important este să trăiești momentul, într-o zi de iarnă, când ningea parcă cu pene, iar eu aveam atâtea de făcut, că nu m-am oprit 5 minute să privesc minunea. Am fost tristă multă vreme pentru cât de nedreaptă am putut sa fiu cu sufletul meu și mi-am promis atunci că nu se va mai întâmpla asta. Și nici nu se mai întâmplă. Pentru unii poate părea lene, pentru alții indolență, pentru alții altceva, nu e decât conștientizare,  conștientizarea faptului că totul e trecător, că momentele speciale sunt unice și trebuie savurate, înainte de tot și de toate. Tu faci cum vrei, eu nu mai pot altfel.

Leave a Reply